Ceaiul este o bautura obtinuta prin infuzarea frunzelor uscate ale plantei Camellia sinensis numita de chinezi tsai.
Planta de ceai isi are originile in partea de sud-est a Asiei aceasta fiind  intrebuintata pentru prima data  de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se atat la prepararea bauturilor cat si a mancarurilor

Ceaiului alb isi are originile  in provincia chineza Fujian, frunzele provenind din soiul Da Bai (Marele Alb).
Ceaiul alb provine din recoltarea mugurilor si a frunzulitelor foarte tinere pe care se distinge inca puful alb.

Originar din China, este cel mai consumat tip de ceai in tarile asiatice, fiind popular si in restul lumii.
Ceaiul verde este obtinut oprind oxidarea frunzelor de ceai prin uscarea acestora imediat dupa recoltare.

Numit de chinezi ceai rosu (Hongcha), acest tip de ceai este obtinut lasand frunzele de ceai sa se oxideze complet, timp de 2-4 saptamani

Ceaiul oolong sau wulong (Ceaiul Dragonului Negru) este un tip intermediar intre  ceaiul verde si ceaiul negru.

 Ceaiul pu-erh este facut dintr-un soi vechi de Camellia sinensis cu frunza mare (de dimensiunea unei palme).

Dintre componente: flori de tei si conurile de hamei, au proprietati sedative, iar talpa gastii, radacina de valeriana si fructele de paducel au, pe langa actiune sedativa, si efecte de reglare a ritmului cardiac.

Are efect sedativ general si de combatere a insomniilor. Ceaiul sedativ contine:
flori de tei, conuri de hamei- sedative eficiente combinate cu talpa gastii, radacina de valeriana, la care se cumuleaza si actiunea de reglare a ritmului cardiac; proprietati sedative are si sovarvul iar capsulele de mac au actiune hipnotica si analgezica.

Coaja de crusin, volbura sunt plante laxative ce maresc peristaltismul iar frunzele de roinita sunt antispastice si calmeaza colicile.